La Campionatul European din 2010 a coborît de pe bîrnă şi apoi a intrat direct în ghips. La Rotterdam, acest aparat i-a adus aurul mondial.

De duminică e cea mai bună gimnastă a lumii la bîrnă. Ieri, pe aeroportul “Henri Coandă”, a avut parte de multe flori. Cu medalia de aur ascunsă în rucsacul de care încă atîrnă jucării, Ana Porgras a spus că aparatul la care este campioană mondială a atras-o încă de cînd era mică. Gimnasta născută în Galaţi are planuri mari pentru viitor şi vrea să lase în urmă perioada accidentărilor care părea că nu se mai termină. La 16 ani, îşi doreşte să ajungă sănătoasă pînă la Londra, la Olimpiadă, şi să poată să crească în dificultate la toate cele patru aparate.

-  Ana, ai uitat de toate accidentările de pînă acum o dată cu medalia de aur?
- Nu pot spune că le-am uitat. Am trecut mai uşor peste ele.  Chiar dacă e de aur, medalia asta nu va schimba deloc modul în care eu lucrez.

- Au fost şi emoţii înainte de execuţia din finală?
- Da, au fost, dar ştiam că pot să-mi fac exerciţiul foarte bine. Ştiam că am o bîrnă destul de bună.

- Ce ţi-a trecut prin cap atunci cînd erai acolo, pe prima treaptă?
- Mi-au trecut multe. M-am gîndit la munca din sală, dar a meritat.

- Ai adus aurul pentru România după o pauză de nouă ani. Ce făceai tu la şapte ani, te urcaseşi deja pe aparate?
- Eram în sala de gimnastică şi în nici un caz nu mă gîndeam că o să ajung să iau medalia de aur.

- Ţi-ai îndeplinit cel mai mare vis în gimnastică?
- Nu, bineînţeles că nu. Visul suprem rămîne o medalie la Jocurile Olimpice.

- Ţi-a fost greu în perioadele în care ai fost accidentată?
- Foarte greu. Nu credeam că o să prind Mondialul. După ce mi-am dat ghipsul jos şi am început să lucrez, m-am gîndit că poate am o şansă.

- După ce ai păţit la Europene, ţi-e frică la aterizările de la bîrnă?
- De ce? S-a văzut? Îmi place să lucrez la bîrnă de cînd eram mică şi nu mi-a fost frică niciodată, deşi mai toate accidentările mele au venit la acest aparat.

- Totuşi ai făcut un concurs fără ratare.
- E cea mai importantă realizare a mea de la Rotterdam, că nu am ratat deloc şi am făcut un concurs curat.

- Urmează şi mai multă muncă.
- N-am reuşit să luăm o medalie cu echipa, dacă vrem să urcăm pe podium, trebuie să muncim mai mult

- Eşti o gimnastă superstiţioasă? Ai vreun costum preferat?
- Nu. Am intrat cu acel costum în concurs pentru că aşa era ordinea.

Sursa: GSP

O eternă călătoare prin lume sau prin cantonamentele reci şi apăsătoare, ca oricare sportivă de succes, Ana Porgras se întoarce mereu acasă, la Bârlad, unde locuieşte de aproape patru ani cu mama şi sora ei într-un apartament închiriat din zona Gării, o locaţie parcă sugestivă pentru viaţa noii vedete a sportului românesc. ProSport a pătruns ieri în universul fetei care a adus primul titlu mondial pentru gimnastica feminină tricoloră după o pauză de nouă ani: aur la bârnă în Rotterdam.

Născută acum aproape

17 ani în Galaţi, Ana şi-a început de la 4 ani munca pentru a deveni cea mai bună gimnastă a lumii la bârnă. Urcuşul? Greu! Cu părinţii despărţiţi, dar cu o dragoste din cer până-n pământ din partea ambilor. Ana s-a mutat împreună cu mama sa, Georgeta, şi cu sora ei, Georgiana, la Bârlad, locul de origine al mamei (este dintr-un sat din comuna Roşieşti), iar tatăl a rămas în oraşul de pe malul Dunării. În Bârlad locuieşte acum sora mai mare a Anei, Georgiana Porgras, elevă în ultimul an la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”. Nu singură! Cu Ana, când vine de Sărbători pe acasă. Mama fetelor, Georgeta, a plecat asemenea multor români în Italia, la Bologna. Munceşte din greu pentru a-şi ajuta fetele să-şi facă o carieră, iar rezultatele acestora îi dau stropi de energie pentru a lua, zi de zi, viaţa în piept printre străini.

Mama a văzut concursul pe internet

“Concursurile Anei le urmăresc pe internet, că nu am altfel cum! Sunt foarte bucuroasă de titlul mondial obţinut, pentru că Ana a muncit foarte mult. A vărsat lacrimi şi sper că va rămâne o sportivă care să însemne ceva pentru România şi pe mai departe. Are obiective frumoase, depinde de ea şi de munca ei să şi le îndeplinească. Noi suntem, oricum, alături de ea”, a spus mama Anei pentru ProSport, adăugând că serviciul din Italia o ajută să susţină carierele fetelor. Ana a fost un copil extrem de energic şi de la 4 ani a fost dată la o sală de gimnastică, la Galaţi. “Când era prin clasa a VI-a, a fost selecţionată pentru a merge la Şcoala din Oneşti, iar apoi a fost selecţionată în lotul naţional şi a plecat la Deva. Să ştiţi că o susţinem atât eu, cât şi tatăl ei în tot ceea ce face şi că fata are familie, în ciuda celor ce s-au vehiculat până acum. Suntem mândri de ea şi de rezultatele ei, iar de Sărbători, în decembrie, o aşteptăm la Bârlad, să-i facem ziua de naştere, unde vrea ea”, ne-a mai spus Georgeta Porgras.

 


Ţintă: medalia la Londra

O mamă împlinită deja, ai cărei ochi au înotat în lacrimi nu numai în timpul şi la finalul concursului, ci şi la prima convorbire de după triumf cu fiica sa. “N-am cuvinte, este foarte frumoasă medalia. Dar atunci când cântă imnul, te gândeşti şi la munca din spate. Când te chinui, munceşti în sală, când ne e foarte greu, când nu mai putem, ne gândim la momente ca acestea şi trecem mai uşor peste asta. Aştept de foarte mult timp acest moment. Cel mai mare vis este o medalie la Olimpiadă, dar şi acest titlu este un vis. O să-mi dea mai multă încredere această medalie”, i s-a confesat Ana mamei sale. Dar cine locuieşte în apartamentul din Bârlad vă întrebaţi, probabil… dacă Ana şi mama sa sunt plecate tot timpul de-acasă?

“De la 4 ani atât a ştiut: să meargă la antrenamente!”

Ei bine, Georgiana Porgras, sora mai mare, are 18 ani şi este una dintre cele mai bune eleve ale Liceului Teoretic “Mihai Eminescu” din Bârlad, în clasa a XII-a. Vrea să urmeze Facultatea de Drept şi se mândreşte enorm cu rezultatele acesteia. Georgiana susţine că ambii părinţi, chiar dacă sunt despărţiţi, sunt alături de ele, de ea şi de Ana, ori de câte ori este nevoie, şi tatăl, Constantin, care stă la Galaţi, le aşteaptă cu nerăbdare de fiecare dată când vor să vină la el. “Era de aşteptat să aibă aşa rezultate. Sunt tare mândră de ea, munceşte foarte mult. De la 4 ani, sora mea atât a ştiut, să meargă la antrenamente să devină cât mai bună, pentru că era extrem de ambiţioasă. Mă bucur pentru ea şi o aştept acasă!”, ne-a spus Georgiana. Aşteptarea însă va fi lungă, pentru că gimnastica de performanţă te încorsertează. În momentele în care citiţi aceste rânduri, Ana probabil exersează în sala de la Izvorani. N-are timp de drumuri în Bârlad, decât de ziua ei, în decembrie, pe 18 şi de Crăciun. Până atunci, strânge din dinţi şi trage de ea. Iar. Şi iar, şi iar, şi iar…

Articol scris de: Cezara Mironică (Bârlad) in Prosport

FOTO: GSP

Ana Porgras a ocupat ieri primul loc în finala de la bîrnă. O medalie de aur mondială care vine după  nouă ani de secetă pentru România

Gimnastică. Românca născută la Galaţi a trecut prin momente dificile atît în viaţa personală, cît şi în cea sportivă

Ochii Anei Porgras sînt plini de lacrimi. Tricolorul e în faţă, bîrna în spate. Imnul României se aude în sala Ahoy din Rotterdam. De data aceasta sînt lacrimi de fericire pentru gimnasta de 16 ani. Dar în cei 12 ani de gimnastică, lacrimile nu au fost tot timpul de fericire. Pînă să ajungă pe prima treaptă a podiumului mondial, Ana a suferit enorm. Antrenamente interminabile. Pînă la nota de 15,366, cea care a făcut, pentru anul 2010, cea mai bună gimnastă de la bîrnă, Ana a îndurat multe.

Începuturile

La patru ani a pus prima oară piciorul într-o sală de gimnastică. Micuţa Ana între cele patru aparate care o atrăgeau, dar care în acelaşi timp i se păreau imense. O dată cu primul pas în sala de la Galaţi a începutul lungul drum pînă la această medalie. În 2001, părinţii Anei s-au despărţit şi ea a trebuit să treacă peste acest lucru şi să-şi vadă de gimnastică. La 12 ani a fost selecţionată în lotul de junioare de la Oneşti, de unde un an mai tîrziu pleca la Deva, ajungînd sub îndrumarea lui Florin Cotuţiu şi a Ramonei Micu. Apropierea de bîrnă avea să se vadă încă din 2008, cînd, la Clermont Ferrand, la Campionatele Europene de juniori, cucerea aurul.

Prima medalie
Trecerea de la junioare la senioare avea să fie una anevoioasă pentru Ana, care a suferit o acccidentare la genunchi. O dezinserţie a ligamentului de la genunchiul stîng avea s-o ţină departe de aparate aproape un an. A suferit o operaţie şi recuperarea a fost una lungă şi dificilă. Prima ei competiţie majoră la nivel de senioare a fost Campionatul Mondial din 2009, de la Londra, unde a reuşit să cîştige bronzul. De altfel, singura medalie a delegaţiei feminine a României de la acea competiţie!  La bîrnă, Ana spunea că emoţiile au dominat-o. Următorul concurs nu avea să-i lase amintiri plăcute micuţei gimnaste. A ajutat echipa să urce pe locul al treilea, dar s-a întors de la Europenele de la Birmingham cu piciorul în ghips. Altă perioadă de pauză şi alte visuri sfărîmate pentru Ana.

FOTO: GSP

Revenirea
Dar ea nu este o fată care să se lase învinsă de astfel de lucruri. În sala de antrenament ochii îi lucesc. Nu vede altceva decît aparatele. Zîmbetul îi apare rar pe buze, dar eleganţa e aceeaşi. În finala de la bîrnă, de la Rotterdam, emoţiile n-au mai apăsat-o. N-a fost un exerciţiu perfect, dar a fost o evoluţie care i-a adus aurul mondial. ”N-am cuvinte, este foarte frumoasă medalia. Dar atunci cînd cîntă imnul, te gîndeşti şi la munca din spate. Cînd te chinuieşti, munceşti în sală, cînd îţi e foarte greu, cînd nu mai poţi, te gîndeşti la momente ca acestea şi treci mai uşor peste toate”, a spus Ana Porgras pentru Agerpres.
Ce urmează acum pentru campioana mondială Ana Porgras? Cuvintele îi aparţin: “Viitorul meu va fi aproape la fel, în sală, mult mai multă muncă”.

Nu merg la nici un concurs doar ca să particip. Eu vreau să cîştig mereu!
Ana Porgras, campioană mondială la bîrnă

Gimnaste române medaliate cu aur la bîrnă la CM
1978      Strasbourg     Nadia Comăneci
1987    Rotterdam     Aurelia Dobre
1993     Birmingham    Lavinia Miloşovici
1997    Lausanne    Gina Gogean
2001    Gent    Andreea Răducan
2010    Rotterdam Ana Porgras

Aştept de foarte mult timp acest moment. Cel mai mare vis este o medalie la olimpiadă, dar şi acest titlu este un vis. O să-mi dea mai multă încredere această medalie

Doamna Bitang probabil că o să mă felicite, dar integralul de la bîrnă nu a fost perfect şi mă aştept la observaţii, pentru că se putea şi mai bine. Am făcut mai bine la individual compus

Din punctul meu de vedere, Mondialul a fost bun. Din momentul în care am venit aici mi-am propus să fac toate concursurile  fără ratare. Mi-a reuşit şi asta mă bucură poate cel mai mult
Ana Porgras

Sînt două medalii care o să le dea încredere. E greu să ajungi sus, dar şi mai greu să te menţii. Ele trebuie să fie conştiente că trebuie să progreseze şi la aparatele la care au luat medalii
Mariana Bitang

Sursa: GSP

Romanian gymnast Ana Porgras  won the gold medal in the balance beam finals of the 42nd edition of the World Artistic Gymnastics Championships in Rotterdam, which ended on Sunday.

The Romanian gymnast left behind, after being marked with 15.366, American Rebecca Bross and Linlin Deng from China – former world champion on balance beam, both marked with 15.233. Alia Mustafina, the absolute world champion, made a mistake during the exercise and finished 7th. This is the first gold medal for Ana Porgras, born in Galati (eastern Romania), who only has a bronze medal won at the 2009 World Championships in London.

Source: www.financiarul.ro

Gimnasta Ana Porgras, campioană mondială la bârnă, a declarat, luni, la revenirea în ţară a delegaţiei României de la Rotterdam, că speră să câştige medalia de aur şi la Jocurile Olimpice de la Londra.

“Sper ca de acum încolo să fi lăsat în urmă toate ghinioanele şi să fi epuizat toate probleme de sănătate. Îmi doresc să fiu sănătoasă, ca să pot creşte exerciţiile în dificultate, iar în viitor să mă pot bate la podium şi la individual compus. Nu ştiu dacă medalia de acum îmi va uşura drumul spre Jocurile Olimpice, dar ştiu sigur că va fi nevoie şi de mai multă muncă. Înainte de a urca pe bârnă am avut emoţii şi mi-am spus că trebuie să mă adun şi să fac ceea ce ştiu eu mai bine. Sper să nu mă opresc aici şi să cuceresc şi aurul la Jocurile Olimpice”, a declarat Porgras.

Sursa: Prosport

Gimnastica românească a trebuit să aştepte aproape un deceniu ca imnul României să răsune la Mondiale. Ieri, la Rotterdam, în sala “Ahoy Arena” arhiplină, Ana Porgras s-a încununat regina bârnei, după un exerciţiu perfect pentru care a fost răsplătită de arbitre cu nota 15,366. Este al doilea Mondial pe care Ana îl termină pe podium, după ce anul trecut cucerea bronzul la paralele!

Timp de trei zile, în concursul cu echipa şi la individual compus, Ana Porgras obţinuse cea mai mare notă la bârnă. Nicio ratare, un moral forte şi un statut sigur: principala favorită la aur. “Am acelaşi exerciţiu ca anul trecut la Mondiale, nu am avut când să mai cresc la dificultate din cauza accidentărilor, dar sunt mai sigură pe mine”, spunea ea înainte de concurs. Porgras a intrat a cincea în finala de la bârnă, Rebecca Bross fiind liderul clasamentului provizoriu, cu 15,233. Stăpânindu-şi cu greu emoţiile, Ana a reuşit un exerciţiu curat, doar cu o singură ezitare. Nota 15,366 şi primul loc pe podium, acolo unde a rămas până la final. “Sunt fericită. Este cea mai frumoasă zi din viaţa mea, o zi pentru care am muncit 10 ani”, a declarat ea. Ochii verzi i se umplu de lacrimi şi pentru prima oară Ana zâmbeşte larg.

Bârna, eterna provocare

Un zâmbet care lasă în spate o poveste despre ambiţie şi mult curaj. O luptă pe care gimnasta originară din Galaţi a câştigat-o atât cu propriul organism, măcinat de accidentări constante, dar şi cu aparatul preferat, care de fiecare dată a trădat-o. În luna mai, Ana se întorcea acasă de la Europene în cârje. O fractură de peroneu, care a ţinut-o în ghips peste o lună. Totul, după un exerciţiu la bârnă, în finala pe echipe, în care a fixat aterizarea cu preţul unei accidentări. Bârna o făcea iarăşi să plângă după ce, în 2009, la Mondiale, în finale, Ana ratase de două ori pe “puntea suspinelor”. “Niciodată nu voi înceta să iubesc bârna. Aici vreau să devin cea mai bună din lume, aici vreau să îmi împlinesc toate visurile. Ceea ce s-a întâmplat mă ambiţionează mai mult”, mărturisea ea.

Şase săptămâni de pregătire constantă

Campioană europeană de junioare la bârnă, sportiva legitimată la CS Farul nu a renunţat să viseze aurul la aparatul cel mai greu de stăpânit din gimnastică. Un ţel dureros, construit pe alte două accidentări suferite tot în ultimul an, pe aparatul de numai 10 cm lăţime: o fisură la coaste după un element ratat şi o întindere la muşchii coapsei stângi după executarea unui cloş la cap. În urmă cu doar o lună şi jumătate, odată cu revenirea la lot a antrenorilor Octavian Bellu şi Mariana Bitang, Ana a reînceput să-şi construiască drumul spre Mondiale. Practic de la zero, reluând element cu element la fiecare aparat. Ambiţia şi determinarea i-au fost însă răsplătite ieri, la Mondialele de la Rotterdam. Totul a pornit de la joaca de-a gimnastica pe când avea numai 4 ani, în micuţa sală de la Galaţi…

17 ani va împlini pe 18 decembrie Ana Porgras

Ana a fost descoperită de antrenorii Agripina şi Paul Gâlea

Când a ajuns la lotul de la Deva a dorit să se retragă, fiind convinsă să continue de vicecampioana mondială Steliana Nistor

Ultima campioană mondială a României a fost Andreea Răducan, la Gent, în 2001

Cel mai mare vis este o medalie la Olimpiadă, dar şi acest titlu este un vis. O să-mi dea mai multă încredere această medalie
Ana Porgras, campioană mondială

Medalia asta mă face să muncesc mai mult pentru Olimpiadă, îmi dă încredere, iar pe mai departe sper să fie şi mai bine

Diana Chelaru, vicecampioană mondială

La finalul exerciţiului de la bârnă, Ana Porgras şi-a îmbrăţişat antrenoarea, Liliana Cosma, cea care i-a desenat exerciţiul de aur. Festivitatea de premiere a adus zâmbetul pe faţa Anei, încadrată de chinezoaica Linlin Deng şi americanca Rebecca Bross, ambele pe locul 2

Răducan: “Ana e un copil muncitor şi ambiţios”

În 2001, supervedeta gimnasticii mondiale din acea vreme, Andreea Răducan, devenea triplă campioană mondială (bârnă, sol, cu echipa), în Belgia, la Gent. De-atunci însă, nicio româncă n-a mai avut aurul la degetul mic, într-o competiţie de o asemenea anvergură până la Ana Porgras. “Mă bucur foarte mult pentru Ana, e un copil muncitor şi foarte ambiţios. A reuşit să revină într-o competiţie mondială după o accidentare care a scos-o din circuit pentru câteva luni. Este un aparat forte al ei. Ea şi anul trecut, la Mondialul din Londra, a sperat la o medalie la bârnă. Din păcate a ratat, dar iată, acum a fructificat munca depusă în cea mai frumoasă medalie“, ne-a declarat aseară Andreea.

 

Sursa: Prosport

FOTO: HotNews.ro

“Aurul este dulce şi merită orice sacrificiu”, a declarat campioana mondială la bîrnă, Ana Porgras la revenirea în ţară. Gimnasta se gîndeşte deja la ediţia următoare a campionatelor lumii în 2011, la Tokyo.

Vezi video pe GSP!

Ultima zi de la Campionatele Mondiale de gimnastică a reprezentat un adevărat succes pentru delegaţia României care a cucerit două medalii , aur şi argint, prin Ana Porgras şi Diana Chelaru.

Ana Porgras a adus prima medalie pentru delegaţia României prezentă la Campionatele Mondiale de gimnastică care se desfăşoară la Rotterdam (Olanda). Considerată una dintre principalele favorite pentru podiumul mondial, în finala de la bîrnă, românca a reuşit să-şi stăpînească emoţiile pe durata exerciţiului şi a demonstrat că evoluţiile de la acest aparat prezentate pe parcursul întregii competiţii nu au fost întîmplătoare.

Ana Porgras a fost notată cu 15.366 după o evoluţie sigură, în care nu a făcut greşeli majore de ţinută, reuşind să execute foarte bine elemente de dificultate mare care au ajutat-o să urce pe prima treaptă a podimului mondial. Medalia de argint le-a revenit americancei Rebecca Bross şi chinezoaicei Linlin Deng, cu 15.233.

Viitorul meu va fi aproape la fel, în sală, mult mai multă muncă, pentru că pe lîngă medalia asta am pierdut poate multe altele. O să învăţ din toată experienţa asta, voi munci mai mult, să devin cea mai bună. O medalie la Mondiale nu te face mai bună, e o medalie, şi dacă vrem şi altele trebuie să muncim mult, chiar mai mult decît pînă acum“, a declarat noua campioană mondială pentru romgym.ro

Mă bucur foarte mult că am reuşit să trec peste acea perioadă foarte repede şi să ajung aici. Faţă de 2009, probabil şi experienţa m-a ajutat mai mult şi psihicul. Acum nu gîndeam ca atunci şi poate asta e o mare diferenţă. Una este să spui mă duc să particip la Mondiale şi una e să vii şi să spui mă duc să cîştig la Mondiale. Am avut emoţii după execuţia mea, mai erau două rusoaice după mine, iar Mustafina, campioana de la individual, avea nota de plecare bună şi putea să mă întreacă, dar a ratat“, a declarat Ana Porgras.

Vezi AICI VIDEO cu exerciţiul Anei Porgras şi cu festivitatea de premiere!!

Performanţa Anei Porgras este cu atît mai mare, cu cît aurul mondial cucerit de românca este primul titlu mondial obţinut după nouă ani în gimnastică feminină românească. În 2001, la Gent, Andreea Răducanu urca pe prima treaptă a podiumului, la sol.

Sursa: GSP

Rotterdam, 23 octombrie (Corespondenta de la TEODOR CIOBANU, trimisul AGERPRES)


Gimnasta Ana Porgras s-a clasat pe locul 5 in finala de la paralele, disputata sambata in cadrul Campionatelor Mondiale de gimnastica artistica de la Rotterdam, in timp ce Diana Chelaru s-a clasat pe locul 7 la sarituri.

Ana Porgras a fost notata pentru exercitiul ei cu 14,600, nota cu care nu putea emite pretentii la o medalie. Britanica Elizabeth Tweddle, campioana europeana la acest aparat, s-a clasat pe primul loc in finala cu 15,733, beneficiind de ratarea lui Kexin He, campioana mondiala en titre. Chinezoaica reusise in calificari o nota peste 16,000 (16,066) si era considerata marea favorita la aur, alaturi de compatrioata ei Qiushuang Huang (15,666 in calificari).
Ana Porgras declara dupa finala de la paralele: Stiam ca sunt altele mai bune, care or sa castige, iar eu m-am dus cu gandul sa-mi fac integralul cat pot eu de bine. Am reusit intr-o oarecare masura, pentru ca nu l-am facut chiar perfect. Se face diferenta la dificultate, trebuie sa mai lucram, sa crestem nota de plecare, pentru ca altfel tot asa vom fi. Voi avea dupa-amiaza libera, ma voi odihni, iar duminica, la barna sper sa fie bine. Nu cred ca voi avea mai multe emotii decat la paralele sau la orice alt aparat. E tot un aparat, tot gimnastica facem, important e sa merg cu incredere. La barna pot mai mult, am avut cateva ezitari si la individual compus si la echipe. Fara acele ezitari nota ar fi mai mare”.


In finala de la barna de duminica, Ana s-a calificat in finala cu cea mai mare nota, 15,266 si este marea noastra speranta la o medalie de aur.

Sursa: romgym.ro

România a fost aproape de prima medalie la CM de la Rotterdam. Aseară, Ana Porgras (foto) a făcut un concurs curat şi a terminat pe locul cinci la individual compus, la doar opt zecimi de bronz.
Cu doar două luni de pregătire constantă în spate, după o accidentare la gleznă, Ana Porgras a oferit aseară o lecţie de ambiţie. Micuţa gălăţeancă şi-a stăpânit perfect emoţiile şi a reuşit un concurs fără ratare, la finalul căruia doar nota de la sărituri a scos-o în afara podiumului. De altfel, ea a şi deschis concursul la acest aparat, unde a obţinut 13,966 şi un loc 12 în ierarhie.

Evoluţia la paralele (14,466), dar mai ales cea de la bârnă a săltat-o pe Ana până pe locul 4 al podiumului. Mai mult, eleva lui Octavian Bellu nu şi-a dezminţit statutul de favorită la titlul mondial pe “puntea suspinelor”, unde a obţinut, pentru a treia oară (calificări şi finala pe echipe), cea mai mare notă la acest aparat, 15,433. Finalul a fost însă unul cu multe emoţii. Ana a intrat prima la sol (14,300 – total 58,165 puncte), după care a aşteptat să vadă evoluţia adeversarelor. Rând pe rând, acestea au păşit pe covorul albastru, împingând-o pe Ana de pe podium până pe locul 5.

 

Sursa: Prosport

« Previous PageNext Page »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.